Încrederea în alegeri, subminată de politizare: Experții atrag atenția asupra numirilor politice la șefia AEP
Nivelul scăzut de încredere a publicului în procesul electoral din România este direct legat de politizarea excesivă a instituțiilor cheie, inclusiv a Autorității Electorale Permanente (AEP), au avertizat experții prezenți la o dezbatere publică organizată vineri. Discuțiile au scos în evidență o vulnerabilitate majoră a sistemului: numirea la conducerea AEP a unor persoane cu afilieri politice clare, fapt ce subminează percepția de neutralitate și independență a instituției.
Reprezentanții societății civile au subliniat că, de-a lungul anilor, majoritatea președinților AEP au provenit din rândul partidelor politice, fiind numiți în funcție în urma unor negocieri politice. „Nu poți avea încredere într-o instituție care se presupune că este independentă și protejează interesul cetățenilor, când președinții ei sunt afiliați politic, chiar dacă își dau demisia din partid cu câteva zile înainte de numire”, a declarat unul dintre vorbitori. Această practică, alături de scandalurile de corupție sau plagiat care au vizat foști șefi ai AEP, a erodat constant credibilitatea autorității.
O altă problemă majoră identificată este legată de corpul experților electorali. Mircea Kivu, sociolog cu o vastă experiență în observarea alegerilor, a atras atenția asupra degradării standardelor de profesionalism. Acesta a subliniat că, în special în mediul rural, mulți experți electorali sunt angajați ai primăriilor, ceea ce creează un evident conflict de interese în timpul alegerilor locale, când primarul în funcție este și candidat. „Nu știu dacă este în regulă chestia asta”, a punctat Kivu, sugerând ca soluție cel puțin rotirea acestor experți între comune pentru a reduce raportul de subordonare directă.
În contextul în care sondajele de opinie arată că o mare parte a populației nu consideră alegerile din România ca fiind corecte, participanții la dezbatere au convenit că reconstruirea încrederii este un proces dificil, dar esențial. S-a cerut o mai mare transparență din partea AEP, o comunicare publică mai curajoasă și asumată, precum și o reformă a modului de numire a conducerii, care să prioritizeze competența și independența în detrimentul afilierilor politice.