Raport de monitorizare: Progres de 45% în strategia justiției, dar administrarea sectorului rămâne un punct slab
Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 a înregistrat un progres general de 45%, conform raportului alternativ de monitorizare prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Cifra reprezintă acțiunile implementate integral sau cu carențe nesemnificative. Cu toate acestea, analiza detaliată relevă diferențe semnificative de performanță între diversele domenii ale reformei, administrarea sectorului justiției fiind identificată ca fiind cea mai problematică arie.
Adrian Iermurachi, director executiv adjunct al IPRE, a prezentat metodologia și rezultatele cheie ale raportului, care a evaluat implementarea a 156 de acțiuni strategice. Analiza a fost structurată pe trei direcții strategice, fiecare primind un calificativ mediu pe o scară de la 1 la 4.
Cea mai performantă arie a fost Direcția Strategică 2, care vizează accesul la justiție și calitatea actului de justiție, obținând un scor de 2,62 din 4. Aceasta sugerează că s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește transparentizarea și facilitarea interacțiunii cetățenilor cu sistemul judiciar. Direcția Strategică 1, axată pe independența, responsabilitatea și integritatea actorilor din justiție, a primit un scor de 2,49 din 4, reflectând eforturile depuse în procesele de vetting și modificările legislative.
În contrast puternic, Direcția Strategică 3, referitoare la administrarea sectorului justiției, a obținut cel mai mic scor, de doar 1,75 din 4. Acest rezultat indică dificultăți majore în modernizarea managementului instanțelor, digitalizarea proceselor și gestionarea eficientă a resurselor umane și financiare din sistem. Din cele 53 de acțiuni prevăzute pentru această direcție, doar 15 au fost considerate realizate conform standardelor. Acest scor scăzut a fost menționat ca un punct de îngrijorare de mai mulți vorbitori, inclusiv de reprezentanții societății civile, care au subliniat că o administrare defectuoasă poate submina celelalte progrese ale reformei.
Reprezentanții Uniunii Europene și ai societății civile au salutat raportul ca pe un exercițiu esențial de transparență, subliniind că reforma justiției este „inima” parcursului european al Moldovei. Rezultatele mixte demonstrează că, deși s-au făcut pași importanți, eforturile trebuie intensificate, în special în zona administrativă, pentru a construi un sistem judiciar cu adevărat modern, eficient și responsabil.