Reforma Justiției: Vetting-ul a reconfigurat organele cheie din sistemul judecătoresc și de procuratură
Procesul complex de evaluare a integrității, cunoscut sub numele de vetting, a condus la reconfigurarea completă a organelor de autoadministrare din sistemul judiciar, a declarat Stela Braniște, Secretar General adjunct al Ministerului Justiției, în cadrul forumului „Justiție pentru Moldova 2.0”. Această realizare este considerată una dintre cele mai importante reușite ale strategiei de reformă a justiției pentru anii 2022-2025.
Potrivit oficialului, atât Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cât și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) sunt acum constituite din membri care au trecut cu succes evaluarea extraordinară a integrității etice și financiare. Această schimbare fundamentală a fost posibilă datorită unor modificări constituționale adoptate în perioada 2021-2022, menite să fortifice independența reală a judecătorilor și procurorilor. „Este o schimbare de paradigmă. Aceste organe sunt formate acum dintr-o cu totul altă perspectivă, ca rezultat al unui exercițiu foarte complex de evaluare”, a subliniat Braniște.
Reforma nu se oprește aici. O a doua etapă a vetting-ului este în plină desfășurare și vizează direct Curtea Supremă de Justiție (CSJ), precum și judecătorii de la curțile de apel și procurorii din funcții de conducere. Scopul este de a asigura că la toate nivelurile sistemului activează persoane integre, care pot garanta sustenabilitatea reformelor și pot prelua standardele de integritate pe termen lung. Transformarea CSJ într-o instanță de casație, care să unifice practica judiciară, este un alt pilon al acestei reforme structurale.
Procesul de vetting a fost descris ca fiind o reformă „ambițioasă” și asumată pentru a răspunde cerințelor societății de a avea un sistem judiciar integru. Pe lângă evaluarea propriu-zisă, au fost consolidate și mecanismele de răspundere disciplinară, fiind clarificat rolul Inspecției Judiciare și criteriile pentru constatarea abaterilor. Aceste măsuri, deși dificile, sunt văzute ca fiind esențiale pentru a construi un sistem de justiție în care cetățenii să poată avea încredere și care să funcționeze conform standardelor europene, un obiectiv cheie în contextul parcursului de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.