Reformă în justiție: Guvernul redefinește competențele în investigarea corupției, dar transferul dosarelor de tortură stârnește controverse
Ministerul Justiției a prezentat în Comisia pentru integrare europeană un proiect de lege esențial pentru parcursul european al Republicii Moldova, care vizează delimitarea competențelor în investigarea infracțiunilor de corupție, a criminalității organizate și a celei financiare. Proiectul, parte a angajamentelor din Planul de Creștere, are ca scop eficientizarea luptei anticorupție prin concentrarea resurselor instituțiilor specializate pe cazurile de rezonanță.
Conform secretarului de stat de la Ministerul Justiției, Dumitru Bleaju, noua lege nu va crea instituții noi, ci va valorifica infrastructura existentă a Procuraturii Anticorupție (PA), Centrului Național Anticorupție (CNA) și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Astfel, PA se va concentra pe cauzele care vizează persoanele cu funcții de demnitate publică de rang înalt, în timp ce CNA își va consolida rolul de organ specializat în investigarea infracțiunilor de corupție și a fraudelor economico-financiare, sub conducerea PA. În același timp, PCCOCS se va axa pe criminalitatea organizată, terorism și alte cauze complexe pentru care a fost creat.
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale proiectului este excluderea investigării infracțiunilor de tortură (art. 166¹ alin. 3 și 4 din Codul Penal) din competența PCCOCS și transferarea acestora către procuraturile teritoriale. Această modificare a fost criticată de organizații ale societății civile, precum Promo-LEX, care avertizează că măsura ar putea submina independența investigațiilor. Criticii invocă practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în special cazul Corsacov contra Moldovei, subliniind că interacțiunea directă a procurorilor teritoriali cu potențialii făptași din cadrul organelor de forță locale ar putea afecta imparțialitatea și promptitudinea anchetelor. Ministerul Justiției a argumentat că procuraturile teritoriale sunt oricum primele sesizate și că procuraturile specializate au fost create pentru a se ocupa de crima organizată, nu de cazuri de tortură, pentru care există deja secții specializate în cadrul Procuraturii Generale. Cu toate acestea, membrii comisiei au solicitat o poziție mai clară a ministerului pe acest subiect, care va fi dezbătut în plenul Parlamentului.