Curtea Constituțională examinează legalitatea normelor ce vizează partidele „succesoare”
Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) a început luni, 29 iunie, examinarea a trei sesizări care contestă constituționalitatea unor modificări recente la Legea privind partidele politice. Sesizările, depuse de Partidul „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul „Moldova Mare”, vizează în principal normele care permit limitarea activității sau declararea unui partid ca fiind succesor al unei formațiuni scoase în afara legii.
În centrul dezbaterilor se află amendamentele introduse prin Legea nr. 100 din 2025 la Legea nr. 294 din 2007. Aceste prevederi permit, printre altele, ca un partid nou creat sau existent să fie considerat o continuare a unui partid declarat neconstituțional, dacă se constată elemente de continuitate la nivel de conducere, program, structuri organizatorice sau surse de finanțare. O astfel de constatare, făcută de instanța de judecată la cererea Ministerului Justiției, poate duce la limitarea activității partidului respectiv, inclusiv prin interdicția de a participa la alegeri.
Reprezentanții partidelor contestatare, avocații Vadim Banaru și Victoria Furtună, au argumentat că aceste norme sunt vagi, imprevizibile și creează un instrument periculos pentru eliminarea arbitrară a concurenților politici. Ei au susținut că legea încalcă principii fundamentale precum pluralismul politic, prezumția de nevinovăție și dreptul la alegeri libere, permițând sancționarea unor formațiuni pe baza unor simple „suspiciuni rezonabile” sau „informații clasificate”, fără un proces judiciar penal complet și fără probe concludente. Avocatul Vadim Banaru a comparat situația cu cazul partidului „Patria”, condamnat la CEDO, subliniind că excluderea unui partid din cursa electorală în baza unor suspiciuni reprezintă o ingerință disproporționată în procesul democratic.
De cealaltă parte, reprezentanții Parlamentului și Guvernului au apărat constituționalitatea legii. Aceștia au argumentat că modificările legislative urmăresc obiective legitime, precum protejarea integrității proceselor electorale, combaterea corupției politice și a ingerințelor externe. Ei au invocat opinia Comisiei de la Veneția, care, deși a formulat recomandări pentru sporirea clarității și a garanțiilor procedurale, a recunoscut dreptul statului de a institui astfel de mecanisme pentru a proteja ordinea democratică. Reprezentantul Guvernului, Eduard Serbenco, a subliniat că limitarea activității unui partid este o măsură preventivă, nu una penală, și că procedura include garanții judiciare, precum examinarea cazului de către Curtea de Apel și posibilitatea de recurs la Curtea Supremă de Justiție. Ședința continuă cu audierea argumentelor pe fondul cauzei.