Nereguli contractuale în proiectul Educației: Lipsa penalităților generează riscuri financiare
O problemă sistemică legată de managementul contractual în cadrul proiectului „Îmbunătățirea Calității Educației” a fost adusă în atenția publică de Curtea de Conturi. Auditul a relevat că lipsa clauzelor de penalizare în contractele de proiectare a creat un mediu în care antreprenorii nu pot fi trași la răspundere eficient pentru nerespectarea termenilor, generând riscuri financiare și întârzieri semnificative.
Un exemplu elocvent este cazul elaborării documentației de proiect pentru renovarea Liceului Teoretic „Alexandr Pushkin” din municipiul Ungheni. Echipa de management a proiectului a recepționat „în mod condiționat” și a achitat o tranșă de 1,27 milioane de lei pentru un proiect, deși beneficiarul solicitase ajustări care nu fuseseră efectuate. Ulterior, o expertiză de stat a concluzionat că documentația nu poate fi recomandată spre aprobare, deoarece nu respectă normativele în vigoare și necesită revizuiri complete. Astfel, s-a creat un risc iminent de irosire a celor 1,27 milioane de lei, deoarece lucrările de reabilitare nu pot fi contractate în baza unui proiect neconform.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a confirmat că regulile de achiziție ale Băncii Mondiale pentru contractele de consultanță de valoare mică nu permit aplicarea penalităților, ceea ce reprezintă un „obstacol” în responsabilizarea companiilor. În replică, echipa de management a proiectului a explicat că, în cazul liceului din Ungheni, a apărut o discrepanță între două verificări: una inițială care a validat proiectul și una ulterioară, realizată de o instituție publică, care a constatat neconformități. În prezent, se pregătește un dosar pentru a se adresa în instanță în vederea recuperării sumei achitate neconform.
Pe lângă problemele contractuale, auditul a chestionat și modul de utilizare a fondurilor pentru activități precum testarea națională la matematică pentru clasa a IX-a. Deși ministerul a argumentat că aceste testări, realizate cu ajutorul unor softuri specializate și a unor consultanți, au fost esențiale pentru a identifica elevii cu nevoi de recuperare și pentru a digitaliza procesul de evaluare, auditorii au menționat că astfel de activități ar trebui, în mod normal, să fie finanțate din bugetul de stat, nefiind pe deplin aliniate cu obiectivele inițiale, mai restrânse, ale proiectului. Aceste constatări subliniază necesitatea unei discipline financiare mai stricte și a unei corelări mai bune între acțiunile realizate și obiectivele declarate ale proiectelor cu finanțare externă.